domenica 12 settembre 2010

Migliusari poesia

                                         Migliusari
Ppe avire do granu  a hfarina
Avie d’arrivare alla jumara de mulina,
Ppe  nu pocu d’uogliu intra a nsalata
D’alive ndavie de coglire na jurnata,
Ppe la hfravica da gghiesa, e petre de Collaru
E hfimmine do Migliusu cu la capu ndè portaru,
Quandu allu varrile l’acqua stavia ppe finire
L’atra allu Cuculu volia juta a pigliare,
Cu chilla viarella stritta, ppe pocu  passave
quandu cu natra persona te ncuntrave.
I granci, u Pantanu u Cumune e Ruvettaru
Puru tanti gienti dissetaru,
Si a lissia volia juta a fare
A Collaru e vasche te stavianu ad aspettare,
Si u hfurnu ppè lu pane avie de ardire
Nu viaggiu de iliche t’avie divutu e trasire,
Quandu da marina te ricoglie
U Pantanu e la Vecchia currianu ppe tie,
U Migliusaru è n’uominu d’oru
Sempre devotu alla hfamiglia e allu lavoru,
sempre onestu, ppe campare
Puru e zombe sapia jre a tirare,
ogne tanti anni intra i vosca a sudare
ca puru u suveru sapia scorchjulare,
E alli sietti a jurnata tirare
Ca tanti barchi savianu e zappare,
E quandu nun ndà chiù potutu
A pigliatu a valigia ed è partutu,
Cammise janche e scarpe nove alla Mmaculata
Intra a ghiesa tanta gente nun c’era mai caputa,
E mentre u Prievite u Santissimu benedicia
Sutta u pratanu, picciuli e randi, na hfera  c’è paria.
30 ottobre 2008 17.25 Luciano Cantafio Antonio

Nessun commento:

Posta un commento